Ce este o traducere legalizată?

Te-ai întrebat vreodată ce este o traducere legalizată sau ce înseamnă o legalizare, ce documente pot fi legalizate și unde?

Știi care sunt atribuțiile unui traducător, mai ales autorizat? Știi cine îl autorizează?

Ei bine, noi la AB Traduceri suntem mereu la curent cu ultimele modificări legislative și bucuroși să ne îndrumăm clienții și partenerii spre cele mai eficiente soluții lingvistice, chiar și atunci când acestea implică și ceva consultanță juridică. Atât cât ne pricepem și noi. Dar să știi că ne facem temele.

Hai să începem cu începutul…

Ce înseamnă o legalizare și o traducere legalizată?

Legalizarea este un proces prin care se confirmă autenticitatea unui document pentru a-i conferi putere juridică egală documentului legalizat cu cel original. Aceasta implică verificarea și certificarea semnăturii și a calității în care a acționat semnatarul documentului, precum și autenticitatea sigiliului sau a ștampilei de pe document.

O traducere legalizată presupune traducerea unui document dintr-o limbă în alta de către un traducător autorizat de Ministerul Justiției, urmată de certificarea calității de traducător autorizat, respectiv a semnăturii în baza specimenului de semnătură depus la Biroul Notarial, de către un notar public.

Procesul este necesar pentru documentele care urmează să fie utilizate în relații juridice internaționale sau în fața autorităților care solicită acte într-o altă limbă.

Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face numai dacă înscrisul este prezentat notarului public în original sau în copie legalizată ori certificată de autoritatea competentă care deţine în arhivă originalul înscrisului.

Traducătorul trebuie să fie autorizat de Ministerul Justiției și semnătura sa pe traducere poate fi legalizată de notarul public dacă se prezintă personal în fața notarului sau dacă şi-a depus specimenul de semnătură la biroul notarial.

Funcţia de traducător sau interpret poate fi îndeplinită de către notarul public, dacă limba străină este limba sa maternă sau este autorizat ca interpret ori traducător.

Legalizările traducerilor mai pot fi făcute și de ​​misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României la cererea persoanelor fizice având cetățenia română, precum și a persoanelor juridice române.

Traducătorul autorizat: cine este el, cine îl autorizează și când ai nevoie de el

Ai putea crede că traducător poate fi orice cunoscător sau pasionat de limbi străine, însă lucrurile nu sunt așa cum par.  Profesioniștii investesc ani de studiu și practică intensă pentru a putea stăpâni în detaliu tainele altei limbi, astfel încât să transpună în mod fidel mesajul și să păstreze înțelesul și registrul de comunicare, respectând gramatica, ortografia, punctuația și chiar ortoepia în cazul interpreților. Pare simplu la prima vedere, nu-i așa?

Ei bine, un traducător profesionist (care traduce texte, nu un interpret) este specializat pe câteva domenii în care a făcut studii suplimentare pentru a dobândi o expertiză cât mai bună și a obține un randament ridicat de lucru. Specializarea poate fi în medicină, farmacie, instalații termice sau foraj cu fracturare hidraulică pentru extragerea gazelor de șist, sau literatură clasică. 

Un traducător, oricât de profesionist ar fi, devine autorizat (de Ministerul Justiției din România) doar dacă promovează un examen care evaluează competențele lingvistice și cunoștințele juridice ale acestuia. 

Traducătorii autorizați sunt esențiali pentru procesul de legalizare deoarece asigură traducerea fidelă și legalizată a documentelor necesare în relațiile internaționale sau procedurile juridice, însă această autorizare nu confirmă decât recunoașterea de către autoritățile române competente a capacității de a efectua traduceri scrise fidele pentru domeniul juridic.

Atribuțiile traducătorului autorizat

Traducătorul autorizat de Ministerul Justiției are competența de a efectua traduceri din și în limbi străine pentru documente oficiale, care ulterior pot fi legalizate de un notar public. Atribuțiile includ:

• Traducerea exactă și completă a documentelor;
• Păstrarea confidențialității informațiilor din documentele traduse;
• Certificarea traducerii ca fiind conformă cu originalul.

Atenție! Calitatea de traducător autorizat nu atestă capacitatea traducătorului de a efectua traduceri de calitate pentru respectiva combinație lingvistică în orice domeniu, ci capacitatea lui de a se specializa și a traduce pentru anumite domenii de activitate.

Atenție! Pentru un nivel cât mai înalt de fidelitate se recomandă traducerea doar către limba maternă (ex: traducătorii români ar trebui să traducă doar către română).

Ce documente pot fi legalizate și unde?

Pentru a avea informația structurată în același loc și a nu intra de pe un site pe altul sau chiar a suna la instituțiile publice, am făcut noi asta pentru tine. 

Ministerul Afacerilor Externe:

• Certificate de naştere, căsătorie, deces, în original, emise după 1998;
• Certificate de cazier judiciar, în original, eliberate cu cel mult 6 luni în urmă, de Secţia de poliţie în care domiciliază solicitantul sau de Inspectoratul General de Poliţie;
• Certificate de atestare a domiciliului şi a cetăţeniei române, în original, eliberate de Ministerul Administraţiei şi Internelor;
• Actele de studii universitare şi postuniversitare, în original, vizate în prealabil de către Ministerul Educației Naționale – Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor;
• Acte de studii preuniversitare vizate, iniţial, de către Inspectoratul General Şcolar al Municipiului București si, respectiv, de către Inspectoratele generale şcolare judeţene;
• Diplomele /certificatele de specializare a medicilor, vizate, iniţial, de către Ministerul Sănătăţii;
• Adeverinţele şi buletinele de analize medicale, vizate, iniţial, de Direcţiile de sănătate publică judeţene, respectiv, Bucureşti;
• Certificate de botez/cununie, în original, vizate în prealabil la Ministerul Culturii şi Cultelor – Secretariatul de Stat pentru Culte şi Direcţiile judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural;
• Adeverinţe prin care se atestă vechimea în muncă, vizate în prealabil de Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale din cadrul Ministerului Muncii, Familei şi Protecţiei Sociale;
• Adeverinţe de calificare în diferite meserii, în afara sistemului naţional de învăţământ, în original, vizate în prealabil de Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale -Direcţia Generală Forţa de Muncă;
• Certificate de origine a mărfurilor, vizate în prealabil de Camera de comerţ şi Industrie a României din Bucureşti;
• Facturi comerciale, vizate în prealabil de Camera de Comerţ şi Industrie a României din Bucureşti;
• Hotărârile judecătorești, definitive şi irevocabile vor fi vizate, iniţial, de către Ministerul Justiţiei si, ulterior, de către MAE român;
• Toate actele notariale, precum şi traducerile acestora vor fi vizate, iniţial, în conformitate cu Legea 202/26 noiembrie 2010, de către Camera Notarilor Publici a municipiului Bucureşti, respectiv, Camerele notarilor publici din judeţele în care au fost autentificate (notarizate) documentele.

Camera Notarilor Publici:

• Semnături, sigilii;
• Copii după înscrisuri originale; 
• Traduceri ale documentelor.

Tribunal (Ministerul Justiției):

• Hotărâri judecătoreşti (în copie legalizată, emise de instanţele judecătoreşti române (hotărârile judecătoreşti trebuie să fie legalizate de instanţa care le-a pronunţat, cu numele în clar, de către grefierul care legalizează hotărârea sau de către preşedintele instanţei);
• Actele originale emise de Registrul Comerţului (de ex.: Certificat Constatator etc. – actul trebuie să fie emis sub antetul Ministerului Justiției);
• Sentinţă civilă;
• Certificat constatator;
• Certificat de înregistrare.

Procesele traducerii legalizate sunt esențiale pentru conferirea valabilității internaționale documentelor. 

Notarii și traducătorii autorizați joacă roluri fundamentale în asigurarea autenticității și corectitudinii actelor și traducerilor, justificând astfel taxele percepute pentru serviciile lor. 

Aceste proceduri contribuie la fluidizarea și securizarea tranzacțiilor și relațiilor juridice internaționale și facilitează recunoașterea documentelor românești peste hotare și invers.